Despre creier si fericire sau cum putem creste starea de bine

Oamenii fericiti traiesc mai mult, se bucura mai mult de viata si de experientele acesteia. Sunt mai energici, mai creativi, au o sanatate mai buna, relatii personale si profesionale solide, sunt mai sociabili si mai cooperanti. Stim aceste lucruri din toate informatiile pe care le primim sau din experienta noasta directa. Si relatia este bidirectionala; in afara de circumstantele si biologia noastra care influenteaza fericirea si starea de bine in proportie de 60%, un procent de 40% este in favoarea actiunilor noastre contiente pe care le folosim pentru a fi fericiti.

Starea de bine este un construct complex si are legatura cu functionarea noastra in parametri optimi; este atat o emotie cat si o abilitate. Cum putem dezvolta aceasta abilitate astfel incat emotiile pozitive pe care le traim sa nu fie doar rezultatul lucrurilor care ni se intampla ci si rezultatul lucrurilor pe care noi le creem si aducem in viata noastra?

 Studiile de neurostiinte din ultimii ani sustin ca solutia se afla in intelegerea modului in care creierul nostru functioneaza si in schimbarea cailor neuronale din interior in exterior

Mai exact sa aducem in interiorul creierului nostru aspecte pozitive care, ulterior, nu vor avea efect doar asupra modului in care vom trai emotiile, dar vor influenta si predilectia catre negativitate pe care o are creierul.

De unde aceasta predilectie catre negativitate? Ganditi-va la parterul vostru de viata. Daca percepem actiunile acestuia de 4 ori ca fiind pozitive si o data ca fiind negative, ce ne va ramane in minte? Sau daca ne gandim la o saptamana in care ni s-au intamplat multe lucruri pozitive si unul negativ; ce ne amintim? De cele mai multe ori, daca creierul nostru nu este antrenat, ne vom aminti aspectele negative. Se intampla astfel, pentru ca de cateva milioane de ani, una dintre nevoile noastre primare este supravietuirea; adica a face fata pericolelor. Si astfel in mod natural, creierul se concentreaza pe lucrurile negative si de multe ori reactionam nepotrivit la ele, le pastram in memorie, le lasam sa ne influenteze modul in care gandim precum si relatiile cu ceilalti. Si aceste aspecte au avut sens si logica in vremurile in care trebuia sa fim hipervigilenti la amenintarile mediului inconjurator pentru a supravietui, dar azi, ne creeaza o mare vulnerabilitate. Pe care e nevoie sa o intelegem si sa aducem in viata noastra resurse care sa previna acest mod de functionare. Deci modul in care creierul functioneaza ne ingreuneaza sedimentarea experientelor pozitive, pe care desi le traim, ele dispar din minte, se scurg ca printr-o sita si cele care raman si se sedimenteaza sunt doar cele negative.

Ne ajuta in acest demers practicarea compasiunii, autocompasiunii, a recunostintei intr-un mod constant si determinat pentru a creste experientele din zona pozitiva. Aducand in interiorul creierului nostru o rutina de experiente positive, schimbam si adaptam modul in care acesta functioneaza.

Exista 2 descoperiri foarte interesante din studiile de neurostiinte:

–          activarea unei zone cerebrale influenteaza starea de bine. Mai exact, activitatea ridicata in partea stanga a cortexului prefrontal este asociata cu mai multe emotii pozitive. Ipoteza emisa este legata de faptul ca acesta portiune a creierului este destinata gestonarii emotiilor negative si astfel cu cat exista o mai mare activare in aceasta zona, respectiv cu gestionarea emotiilor negative, cu atat cele pozitve sunt traite si resimtite mai mult, deci inregistram o crestere a starii de bine.

–          modul in care gandim (mintea noastra) influenteaza structura creierului; de exemplu practicare recunostintei activeaza neurotransmitatori (ex: dopamina); activitatea mentala produce astfel schimbari ale activitatii neuronale –  ce trece prin minte, reuseste sa o sculpteze

Cele de mai sus sustin ideea de neuroplasticitate a creierului, capacitatea acestuia de a se schimba pe parcursul vietii, lucru diferit de ceea ce era cunoscut cu aproximativ 15 ani in urma.

Daca creierul poate fi schimbat, cum il putem influenta astfel incat schimbarea sa fie in favoarea noastra? 

Cheia, conform multor cercetari este capacitatea noastra de a ne controla atentia, denumita de psihologul si cercetatorul Rick Hanson ca fiind un aspirator al mediului; lucurile asupra carora ne concentram atentia sunt absorbite in creier si influenteaza modul acestuia de functionare. Daca ne concentram atentia pe ceea ce nu ne place, pe ceea ce ne supara, pe ce ne deranjeaza la ceilalti, vom crea un substrat neuronal negativ si creierul va fi vigilent la captarea din mediu si decodarea acestui tip de informatii. Daca ne concentram pe lucruri mici, pozitive, din mediu, din ceea ce facem noi sau ceilalti zilnic, reusim sa creem un alt substrat neuronal care va capta ceea ce este pozitiv in mediu iar creierul va deveni vigilent la acest tip de informatii. (…)

Articolul a fost scris pentru ziare.com si poate fi citit in intregime aici.