Stresul si creierul nostru

Stresul este răspunsul comportamental și emoțional al organismului la condițiile și provocările mediului înconjurător. Având în vedere că stresul îndelungat ne afectează starea de bine, atât mentală și fizică, este important să aflăm ce se întâmplă în creierul nostru – și anume, cum apar emoțiile și reacțiile comportamentale și ce putem face ca să le diminuăm efectele negative.

Creierul reptilian

Creierul reptilian este o parte a creierului responsabilă de funcțiile fiziologice de bază printre care respirația, ritmul inmii, presiunea sângelui etc. De asemenea, acesta este responsabil și de gestionarea situațiilor amenințătoare, de supraviețuire, de aceea îl mai regăsim și sub denumirea de creier primitiv, instinctiv.

Creierul reptilian lucrează în strânsă legătură cu sistemul amigdalian și este, practic, un sistem de alarmă al acestuia, în restul timpului fiind în stare de stand-by. Este important să știm că nu se adaptează, nu evoluează și nu învață, iar dacă ne gândim strict la scopul pe care îl are – supraviețuirea! –, atunci este foarte eficient.

În preistorie, acesta era activat la pericole reale. În zilele noastre pericolele sunt mai numeroase, diferite, astfel că și creierul primitiv s-a adaptat, activându-se atât la pericolele reale (cutremur, inundație, jaf etc.), cât și la situațiile percepute de noi ca fiind amenințătoare, dar care, deși posibile, nu sunt neapărat probabile. Exemplele pot fi nenumărate: o prezentare pe care trebuie să o susținem la slujbă în fața șefilor, un deadline la un proiect, întârzierea la o întâlnire sau o discuție importantă cu partenerul de viață.

Mai exact, în situațiile de mai sus, amigdala transmite un impuls către creierul primitiv activându-l și făcându-ne să simțim ceva neplăcut: și anume stresul.

Tipuri de reacții la stres

În urma activării creierului primitiv, resimțim, așadar, stresul care va declanșa una dintre următoarele reacții sau strategii comportamentale: fugă, luptă sau îngheț. În preistorie, activarea creierului reptilian determina reacții în organism astfel încât acesta să fie pregatit pentru una dintre strategii.

Astfel, în caz de:

  • Fugă – creierul trimite semnale pentru a propulsa mai mult sânge în membre și a ajuta individul să fugă mai repede
  • Luptă – creierul propulsează mai mult sânge către mâini, brațe și încheieturi pentru a pregăti organismul de atac
  • Îngheț – creierul scade ritmul cardiac, diminuează energia, corpul devine mai mic și se orientează spre interior, astfel încât omul să nu fie perceput drept o țintă bună.

Prin urmare, în zilele noastre, se păstrează reacțiile fiziologice, însă modul de manifestare este diferit. Rămâne însă important să le putem identifica la noi și la cei din jur.

În cazul în care reacția noastră este fuga, dorința interpretată este de a ieși din situația de stres. Astfel, ne tremură mâinile și picioarele, vocea, suntem confuzi și nu putem gândi limpede, privirea evită interlocutorul. Toate se activează ca să ne ajute să părăsim contextul (pericolul). Dacă reacția este însă una de atac, devenim agresivi, căpătăm o postură mai dreaptă, nu scăpăm din ochi interlocutorul, nu avem răbdare, simțim nevoia să eliminăm cât mai repede pericolul resimțit. La îngheț, devenim demoralizați, privirea se orientează către ceva fix sau este în gol, ne simțim obosiți, respirăm mai greu și căutăm protecția celor din jur – practic, căutăm ajutor pentru a elimina pericolul.

Într-o situație reală de viață, putem avem una dintre cele trei reacții, sau se pot activa, pe rând, sau deodată, două sau chiar toate cele trei.

Respirația și stresul

Studiile din ultimii cinci ani au demonstrat că respirația este strâns legată de stres, de emoții și, mai mult, că aceasta este singurul proces al organismului asupra căruia avem control. Respirația abdominală scade influența creierului reptilian și crește stimularea neocortexului.

Practic, așa cum creierul îi transmite organismului semnale, activând starea de stres, prin respirație – cu ajutorul inimii, a plămânilor și a legăturilor nervoase dintre ele – putem să-i trasmitem creierului răspunsul invers, și anume că mediul și contextul sunt calme și liniștite și că nu există situații periculoase. Prin inspirație, inima este stimulată să bată mai repede, iar prin expirație ritmul cardiac scade. Așadar, printr-o respirație corectă, în doar câteva minute, se poate observa o schimbare în ritmul inimii.

Un exercițiu simplu

Așează-te confortabil pe un scaun, cu spatele drept și picioarele poziționate de-a lungul corpului. Ține mâna pe abdomen și inspiră diafragmatic numărând până la 4. Apoi, expiră numărând până la 6. Repetă de 20-30 de ori acest ciclu de respirație și vei simți imediat o stare de liniștire. Pe termen lung, exercițiile de respirație, efectuate zilnic, au multe efecte pozitive asupra sănătății emoționale și fizice.

O altă soluție: schimbarea perspectivei

De obicei, în condiții de activare, percepția unui pericol determină, în lanț, percepția altor pericole asociate. Ce putem face? Pur și simplu, să schimbăm, să deturnăm, dacă vreți, gândul care vine înspre noi. Astfel, în loc de voi fi sancționat pentru că am întârziat voi gândi oare voi fi sancționat pentru întârziere? Sau temerea că o colegă mea sigur e supărată pe mine să o transform în oare colega mea chiar e supărată pe mine?

Adică, propriu zis, am nevoie să îmi observ gândurile, să le chestionez, să le pun sub semnul întrebării și să nu le iau de-a gata drept certitudini sau realități.

Și poate cel mai important, ca o concluzie, e să reținem că, prin exercițiu și încredere, ne stă în putere să diminuăm efectul stresului, dar și durata perioadelor stresante din viața noastră.

Articolul a fost scris pentru Mind Education Health

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s