Mersul la cumparaturi, singuri sau impreuna cineva drag, ne relaxeaza, ne bucura si este un ingredient bun intr-o zi mai putin placuta. In schimb, orice exagerare a unui comportament uman sau schimbarea rolului pe care acesta il are in viata noastra indica ceva despre vulnerabilitatile noastre.

 Dar cand putem considera acest comportament ca fiind unul compulsiv? Cand devine un comportament daunator? Si atunci, care este rolul pe care cumparaturile il joaca in viatra noastra? Cum ajungem sa ne adresam intrebarea: este ceva in neregula cu comportamentul meu?

Cumparaturile compulsive sunt considerate o adictie si au legatura cu lipsa controlului si cu comportamentele impulsive. Separat de biologia noastra care uneori, spun studiile, ne predispune la comportamente dependente si adictii, exista cauze in contexul de viata si in modul in care ii facem fata si ne raportam la acesta.

 

Cum identificam daca exageram cu cumparaturile sau daca avem un comportament compulsiv?

–          Feedbackul prietenilor sau al partenerului de viata

–          Lipsa de spatiu din sifonier

–       Depasirea bugetului sau ascunderea produselor achizitionate

–          Timpul exagerat (in raport cu o perioada trecuta) petrecut in magazine sau in mediul on line pe site-urile de cumparaturi

–          Urgenta de merge la cumparaturi tradusa sub forma unei nevoie acute: am nevoie sa cumpar ceva

–          Linistirea scurta de dupa cumparaturi

–          Analiza comportamentului pe care il avem dupa achizitia  produselor: ma bucur de ce am cumparat? Cum ma fac aceste haine, bijuterii, etc sa ma simt? Le port sau le folosesc? Am un sentiment de vinovatie sau nu?

 

Ce putem face?

In orice dependenta, este recomandat sa cerem ajutorul unui psihoterapeut, iar studiile sustin ca acest tip de dependenta este mai degraba unul continuu, fata de dependenta de jocuri sau mancatul emotional care sunt episodice.

Daca ne dam seama ca avem un comportament compulsiv in raport cu cumparaturile, inainte de a face ceva pentru a schimba comportamentul, ne ajuta sa ne reconectam cu noi insine si sa ne dam seama care sunt motivele pentru care actionam astfel. Care este functia pe care acest comportament o are in viata noastra? Ce beneficii ne aduce si care este cauza? Ce ne spune acest comportament despre noi?

Propriu zis, pentru ca nu reusim sa facem fata disconfortului din viata reala, ne concentram atentia pe ceva din afara noatra: achizitiile. Este mai putin important daca avem nevoie de ele, daca ne plac sau daca ne vor aduce bucurie si satisfactie, ci este mai degraba ele devin o metoda care ne tine mintea ocupata, pentru a nu o lasa sa fie atenta la problemele si emotiile pe care le traim in prezent. Este o forma de evitare a prezentului, o iluzie de fapt, caci in realitate nu rezolvam problema, ci ea ramane acolo si va fi cea care ne va crea in continuare disconfort.

De cele mai multe ori, atunci cand nu ma simt in siguranta in viata mea si in relatia pe care o am si nu avem (sau credem ca nu avem) la indemana instrumentele sau actiunile care sa ne ajute sa schimbam asta, poate interveni mecanismul de detasare. Nesiguranta ne face sa para ca nu ne mai atrage nimic si incet incet, fara constientizare sau ajutor, ne detasam de noi, de celalalt, de job si dezvoltam comportamente dependente, cumparaturile compulsive fiind un exemplu.

Simptomele depressive, anxioase, furia nesigurantam ne transmit un mesaj despre noi si despre nevoia de a ne recastiga controlul asupra propriei vieti si asupra starii de bine. De cele mai multe ori, inzestram contextual sau partenerul de viata cu capacitatea de a ne satisfice nevoiele, lucru care este practic imposibil. Si astfel, lasam in afara noastra propria stare de bine. Contextul si oamenii din jurul nostru pot doar spori starea nostra de bine, nu o pot crea si sustine in totalitate. Astfel, ne ajuta sa recapatam controlul asupra vietii nostre.

In acelasi timp, in acest proces, avem nevoie sa invatam sa toleram disconfortul pe care il creaza nesigurantele, sa putem tolera emotiile noastre si ale celuilalt fara sa fugim de ele si sa ‘ne aruncam’ in comportamente dependente sau compulsive. In timp, vom reusi sa toleram din ce in ce mai bine disconfortul si sa fim mai conectati cu noi astfel incat mersul la cumparaturi sa nu fie o fuga de noi ci sa fie un comportment sanatos si relaxant care sa ne aduca bucurie autentica.

 

articolul a fost scris pentru editia lunii septembrie a revistei Marie Claire