Stresul la job poate avea multiple surse pornind de la relatiile dificile cu colegii sau cu superiorul ierarhic, clientii solicitanti, proiectele si taskurile numeroase, conditiile dificile din cadrul jobului, lipsa transparentei si a aprecierii, durata mare de timp petrecuta pana si de la job dar si de la calitatea relatiei in familie, problemele financiare si calitatea vietii pe care o traim in general. Toate acestea pot genera stres iar stesul poate duce la astfel de probleme. Este un cerc vicios. Iar modul in care gestionam stresul tine foarte mult de modul in care putem influenta contextul in sine sau modul in care ne raportam diferit la un context greu de schimbat si incercam sa gasim intrumente diferite pentru a-i face fata. Si unul dintre cele mai puternice si importante instrumente este grija noastra fata de noi insine.

Stresul are efecte negative asupra activitatii pe care o desfasuram; atunci cand suntem stresati nu mai reusim la fel de bine sa ne concentram, sa fim creativi, sa intretinem relatii bune cu cei din jurul nostru, poate chiar ne afecteaza modul in care ne organizam timpul si taskurile.. Si sa nu uitam de efectul cel mai putin dorit, cel pe care stresul constant il are asupra sanatatii: predispozitia la imbolnavire, tensiune crescuta, probleme de inima, probleme musculare, probleme gastrointestinale sau consum de substante. Cu cat incercam sa facem cat mai multe lucruri si sa nu tinem cont de noi si de ce avem nevoie, cu atat mai mult stresul creste si poate avea efecte (uneori) devastatoare.

Ne ajuta in demersul de a fi mai bine sa fim constienti de sursa sau sursele principale de la serviciu. Daca sursa principala este de a job, atunci avem nevoie sa identificam ce se intampla exacat si cum putem schimba. Cateva exemple legate de posibili factori stresori si ce putem face in legatura cu ei

a) Daca stresul este generat de foarte multe proiecte, incarcare foarte mare constanta si presiune pe rezultate, ne ajuta sa ne intrebam in primul rand care este motivul pentru care le-am acceptat – poate ca in realitate vrem sa muncim atat de mult si ne dorim sa facem asta ca sa „fugim” din alte contexte ale vietii noastre; daca nu este cazul, atunci avem nevoie sa reconfiguram cantitatea activitatilor pe care le intreprindem raportat la timp.

b) Daca stresul este generat de calitatea rezultatelor care poate ca a scazut in ultima vreme, poate ca este cazul sa ne uitam la modul in care lucram. Un pas ar fi sa evitam multitaskingul, recomandare care tine cont si de rezultatele studiilor care arata ca ne scade productivitatea in munca cu pana la 40%. In plus, aduce si mai mult stres si ne predispune la greseli. De fapt, suntem eficienți dacă ne concentrăm doar la o singură activitate. Avem nevoie astfel de planificare, disciplină și structură în activitatea noastră. Ne ajuta apoi sa ne uitam si la alte aspecte care pot influenta concentrarea cum ar fi lipsa somnului, lipsa activitatii fizice sau o alimentatie de slaba calitte

c) Daca stresul tine de relatiile de serviciu, ne ajuta sa vedem care este contributia noastra in acele relatii, ce am acceptat noi pana acum si din ce motive si ce am putea face diferit de acum inainte. Desigur ca exista contexte de relatii abuzive carora avem nevoie sa le stopam fie prin schimbarea contextului fie prin limite clar exprimate.

Ca sa fim mai productivi la birou avem nevoie sa tinem cont atat de modul in care ne raportam la activitatea noastra, la partea de organizare, de calitatea relatiilor cu cei din jur dar si de ce avem noi si corpul nostru nevoie.

1) Legat de modul in care ne raportam la activitatea noastra, ne ajuta de exemplu sa avem pe cat posibil doar 2 intalniri pe zi, sa accesam emailului la intervale de timp. Acelasi lucru este valabil si pentru accesarea on-line-ului in diferitele ei forme. Accesul constant a retelelor de social media asupra propriului telefon sau laptop, poate fi un factor distractor major si limitarea accesului ne-ar ajuta. Izolarea fonică folosind căști sau o sală de ședințe în care ne putem retrage pentru a realiza un task important ne ajută și ne facilitează obținerea rezultatelor așteptate. O altă soluție care vine în ajutorul nostru este structurarea zilei pe perioade de timp –   conceperea unei liste la începutul zilei și prioritizarea activităților în funcție de dificultate: taskurile dificile se realizează întotdeauna în prima parte a zilei astfel încât rezultatul obținut să ne asigure energie pentru întreaga zi. Si intotdeauna cate unul pe rand. Putem folosi si regula 80/20 care e spune ca 20% din ceea ce alegem sa facem ne ofera si 80%din rezultate ceea c inseamna ca avem nevoie sa identificam 20% dintre activitatile care au impact foarte bun si sa le facem cu concentrare si atentie pe acelea. Si sa avem in minte in acelasi timp, ca atunci cand acceptam proiecte, taskuri noi ave capacitatea fizica si psihica sa le facem conform cerintelor si daca nu, sa punem limite si sa stabilim prioritati impreuna cu intreaga echipa.

2) Alte aspecte importante care ne ajuta in productivitatea si concentrarea la birou sunt mediul sigur si relatiile bune cu colegii. Relatiile toxice, abuzive ne creaza nesiguranta, ne scad increderea si intr-un astfel de mediu, energia noastra nu se va duce spre activitati ci mai degraba spre a fi vigilenti la actiunile si comportamentele celor din jur. Si da, uneori intalnim in jurul nostru personalitati toxice si putem invata cum sa le gestionam pe fiecare in parte sau putem sa fim si mai in contact cu noi, cu ce ne place, cu ce stim sa facem, cu ce vrem, cu limitele noastre astfel incat sa putem reactiona in functie de noi si in contextele mai dificile ale unor relatii. Noi suntem singurii asupra carora putem avea cu adevarat o influenta si a caror comportament il putem modifica si atunci cand noi stim foarte bine cine suntem, ne va fi usor sa alegem comportamentul potrivit in mai multe contexte.

Relatiile bune inseamna ajutor si grija reciproca, comunicarea nevoilor intr-un mod clar, stabilirea de limite, lipsa criticii si cresterea feedbackului pozitiv, eliminarea barfelor sau a comportamentelor negative sau agresive. Să primim feedbackul celorlalți, să fim atenți la ceea ce ni se cere dar să știm să punem limite și să exprimăm direct, cu încredere și curaj, lucrurile de care avem nevoie în relațiile de muncă. În același timp, fiind conștienți de faptul că orice greșeală sau ruptură în relații poate fi reparată, câștigăm în timp încredere, rezultate și relațiile cu cei din jur. Si in tot acest demers este foarte important și de un real ajutor, să știm care sunt prioritățile noastre: ce ne place și ne aduce motivație, dar și care sunt lucrurile la care nu putem renunța și care sunt limitele noastre.

Apoi sa fim atenti la abilitatea noastra de a primi feedback, la cum reactionam, poate ne retragem, poate il consideram un afront personal si reactionam si noi. Studiile arata ca abilitatea de a primit feedback ne ajuta in mod direct in evolutia noastra personala si profesionala. SI contine cu siguranta si ceva despre mine, despre comportamentul meu, felul in care sunt perceput sau ce am de imbunatatit.  O soluție prin care pot fi mai atent la acest aspect poate fi un jurnal în care să-mi notez momentele în care interacțiunea cu ceilalți a fost mai dificilă. După o altercație neplăcută, îmi notez contextul în care a apărut conflictul, reacția pe care am avut-o și ce am simțit. Să știu dacă l-am auzit pe celălalt, cât de repede am reacționat emoțional și cum am trăit experiența. Astfel, cu timpul, devin treptat din ce în ce mai conștient de momentele în care sunt reactiv, dar și de tiparele mele de comportament în momentele grele.

3)     Stresul se traieste si in corp si atunci, de-a lungul unei zile de lucru ne ajuta sa nu uitam de acesta prin cateva rutine simple pe care le putem adauga usor in viata de zi cu zi. Sa bem apa, sa ne ridicam de pe scaun la fiecare ora, sa facem cateva exercitii de stretching. Dacă facem mai putina miscare in general, după pauza de prânz putem face o scurta plimbare insotita de respiratia constienta. Ne ajuta si exercitiile de prezenta constienta; de exemplu, stand pe scaun cu ochii inchisi sau deschisi, sa ne concentram atentia asupra respiratiei si apoi asupra fiecarei parti din corp ca sa observam daca exista tensiuni sau incordari; apoi ne concentram atentia asupra gandurilor, doar observandu-le si la fel apoi, asupra emotiilor. Intregul exercitiu dureaza 2-3 minute iar pe termen mediu si lung ne ajuta sa fim mai in contact cu ceea ce traim, gandim si simtim si astfel sa stim de ce avem nevoie si cand si sa fim mai prezenti in activitatile si relatiile noastre. Tot din cauza stresului apare si mancatul emotional care este folosit ca instrument de liniștire. Fiind mai conștienti, putem înlocui ronțăielile nesănătoase cu alimente care să ne aducă mai mulți nutrienți sănătoși.

Si poate ca cel mai important aspect care, ne va ajuta sa fim mai eficienti si productivi la birou fara sa muncim peste orele de program si fara masura, este sa avem lucruri, activitati si oameni care sa ne dea satisfactie si sens si in afara biroului. Fie ca vorbim despre relatiile bune cu prietenii, cu partenerul, proiecte diferite de job, implicarea sociala, sportul sau calatoriile, avem mare nevoie ca starea noastra de bine sa nu depinda 100% de serviciu.  Avem nevoie sa intelegem ca nu putem da si oferi catre cei din jur daca nu ne oferim noua insine in primul rand. Nu e niciodata prea tarziu sa e intoarcem catre noi, catre valorile noasre si catre ceea ce ne face placere. Putem oricand descoperi hobbyuri noi sau lucruri in care sa credem si in care sa investim pentru noi insine. Si un pas ar fi sa ne dam un timp noua, relatiei cu noi insine, ca si cum ne-am da intalnire din cand in cand. Poate fi cafeaua de dimineata care e petrecuta fiind prezenti in corpul nostru, sau plimbarea catre casa in care sa avem un spatiu de delimitare a ceea ce am fost si facut in prima parte a zilei si responsabilitatile si activitatile placute pe care le vom face in a doua parte a zilei. Sa avem un timp al nostru special si cu siguranta, ca in timp, intrebarile legate de cine suntem, ce vrem sau ce ne face placere si ne creste calitatea vietii isi vor gasi raspunsul.

articolul a fost publicat in revista Marie Claire, editia lunii sept 2018