Sunt singură. Ce fac, ca să nu intru în depresie. Cum pot să-mi umplu timpul, când toată lumea e în compania familiei sau a prietenilor, iar eu simt că nu am chef de asta, sau sunt, pur și simplu, singură?

Stim ca percepem lumea si viata prin propriile lentile, ca vedem realitatea asa cum suntem noi nu cum este ea, ceea ce inseamna ca suntem de fapt influentati de modul in care noi percepem ce ni se intampla. Stiind acest lucru, putem desigur sa il aplicam la ce inseamna sa fii singur, sa ne uitam la modul in care noi percepem singuratatea si apoi, observand perceptia sa ne uitam cu atentie la argumentele pro si contra ei si sa ne asiguram ca este modul in care cognitiv ne dorim sa percepem singuratatea.O privim ca fiind ceva firesc, o etapa in viata noastra sau mai degraba ca pe ceva negativ care ne va influenta intreaga existenta si careia ne este dificil sa ii supravietuim?

Dar desigur ca, fiind constienti de propria perceptie asupra singuratatii si adaptand-o si flexibilizand-o, presiunea nevoii de a fi impreuna cu cineva in aceasta perioada este uriasa. Avem astfel nevoie sa o acceptam, sa stim ca suntem supusi ei si ca aceasta perioada poate fi una mai dificil din punct de vedere emotional si astfel, sa avem o mai mare grija de noi si de nevoile noastre; sa aducem mai multe resurse ca de obicei in viata noastra.

 

Ce sa facem? Sa ne concentram deci mai mult pe noi si pe nevoile noastre. Astfel sa:

–         profitam si sa ne bucuram de timpul liber pe care il avem si sa facem pentru noi activitati pe care le-am tot amanat; poate ca va fi momentul pentru tratamentul facial mult asteptat, pentru masajul de relaxare, orele la piscina, lectura unei carti cumparate de cateva luni, vizionarea unui film, sau testarea unei noi retete; iar lista este deschisa pentru propriile placeri si dorinte si asteapta sa fie completata

–         Tinem legatura cu prietenii dragi si sa ne planificam intalniri si activitati cu acestia

–         Sa vorbim cu prieteni, membri ai familiei cu care nu am reusit de multa vreme si sa impartasim cu ei parti si momente din viata noastra

–         Ne oferim ajutorul acolo unde e nevoie – sa facem voluntariat sau sa participam la o activitate de stragere de fonduri

–         Plecam in vacanta intr-un loc cald sau sa facem o drumetie pe munte sau chiar intr-un loc apropiat orasului in care locuim

–         Sa invitam cativa prieteni in vizita si poate chiar sa pregatim un pranz impreuna cu acestia

–         Sa ne dam timp sa fim recunoscatori si sa asternem in tihna, pe hartie, ganduri de recunostinta pentru noi insine si pentru cei din jur

–         Sa practicam starea de prezenta in corpul nostru si in realitatea din jur

 

Merg la petreceri unde toată lumea e însoțită sau stau acasă? Cum fac față privirilor celor care se uită la mine ca și cum aș avea o „problemă” pentru că sunt singură?

De multe ori facem alegeri pur si simplu, spunem da fara sa ne gandim cu adevarat daca ne dorim sau nu. Cum ar fi sa alegem cu inima de data aceasta, sa alegem ceea ce ne face bine, ceea ce ne aduce bucurie? Cum ar fi daca aceste sarbatori ar fi despre noi, despre grija pentru propria persoana? Ca un mini experiment in care eu sunt in centrul atentiei mele si inainte de a spune da la orice propunere sa ma intreb daca este un DA din toata inima sau un DA din obisnuita si poate din frica de consecinte. Si sa aleg pentru cateva zile DA ul din toata inima chiar daca asta inseamna sa spun NU altor oameni. Sau poate sa spun NU acum. Sa imi permit sa experimentez pentru cateva zile cum m-as simti facand acest lucru – cum ma simt, ce emotii traiesc, ce ganduri imi apar in minte, ce traieste corpul meu.

Si sa ma intreb daca as alege sa merg la o petrecere in care cei prezenti ma vor judeca pentru ca sunt sigura, daca chiar imi doresc sa investesc timpul meu in acele relatii. Ce imi va aduce mai multa bucurie de sarbatori?

 

4. Cum fac față presiunii de a le face pe toate, în cazul în care nu sunt singură. Să vizitez și părinții lui, și pe ai mei, să merg și la petreceri, etc. Ce pot să fac, dacă se duce o luptă între datorie și faptul că simt, poate, să stau acasă, să mă odihnesc, când toată lumea e la petreceri?

Presiunea sarbatorilor perfecte, a familiei perfecte si a activitatilor perfecte, a planurilor perfecte care sa multumeasca pe toata lumea vine ca un tavalug asupra noastra aproape la fiecare sarbatoare si in loc de bucurie, liniste in suflet si in corp, le finalizam epuizati fizic si emotional.

Constientizarea ei si un plan intelept construit impreuna cu partenerul de viata ne-ar putea salva. Sa ne intrebam impreuna ce ne dorim de sarbatori, ce ne dorim ca ele sa ne aduca noua si celor din jur. Sigur ca solutii putem gasi intotdeauna dar mai importanta este imaginarea sarbatorilor si a ceea ce ne dorim sa obtinem in urma lor. Uneori un timp mai scurt petrecut impreuna cu familia poate aduce beneficii mai multe si un timp mai lung investit pentru noi insine si relatia de cuplu ne poate da inapoi mai multa energie, liniste si incredere pe care cu siguranta ca fiind incarcati cu ele, le vom putea da cu usurinta inapoi celor dragi.

Sa avem sarbatori suficient de bune si cu grija fata de noi insine!

 

 articolul a fost scris pentru editia lunii decembrie 2018 a Revistei Marie Claire